Suflet ireal.

Soarele e pierdut in sufletul gol,pasii sunt pierduti in cerul cenusiu,vorbele sunt pierdute in sentimentele vii,eu m-am pierdut in amintirea acelei zi.

Se spune ca nu exista fericire deplina,exista farame de placere si priviri pline de suspin.

Se spune ca povestile nu se transforma in realitate,ca printii sunt fermecatori doar in paginile colorate ale unor carti patate de gesturi imprudente,de tablouri triste si de siluete zvelte.

Zilele trec usor dar noptile par infinite,cand iti intalnesc chipul ascuns sub pleoapele de lacrimi umezite.

Spiritul tau imi nelinisteste firea.Iti simt mana mangaindu-mi chipul,iti aud buzele soptindu-i  vietii sa nu isi schimbe ritmul,iti simt rasuflarea deasupra fruntii mele,iti simt inima cum se apropie incet,incet de a mea.

“-Nu-i asa ca nu vei pleca?

-Hai sa nu vorbim..

-Vreau sa stiu.

-Te iubesc.

-Stiu ca vei pleca.

-Dar inima mea va ramane cu tine.

-Nu te vei intoarce nici macar de dragul ei.”

Si noptile mai sunt uneori si ingrozitor de sumbre.Triste,melancolice,pline de clipe minunate si umbre…

Advertisements

One thought on “Suflet ireal.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s