Dezordine in sentimente.

partea LVIII-a.

Si credeai ca va dura la nesfarsit..nu.Si nimic nu e planuit doar ca ni se intampla sa facem greseli inofensive care aduc cu ele consecinte catastrofale.Sangele fierbe in tine si ai fi in stare sa urli de durere,insa realizezi ca nici glas nu mai ai.Probabil acum vocea ta e in mintea altcuiva;vorbeste,canta,o iubeste in cuvinte si o absoarbe cu ai ei neintelesi ochi.

Iar ploaia nu se mai opreste.De trei zile incontinuu vad acelasi peisaj sters si gol.Aud soapte cum ca am comparat foarte bine peisajul cu inima mea.Nu vreau sa accept asta.

Sufletul meu nu e gol!E plin de lucruri..nesemnificative,dar nu e gol.oftez.E acelasi lucru nu?Vorbesc cu frivolitatea oglinzii.

Sufletul meu e..bantuit de sentimente interzise ; e absent atunci cand as avea nevoie de el;adoarme cand am nevoie de dictionarul lui,refuza sa creada in alte inimi.

M-as ineca in stropii de ploaie.E imposibil nu?

Telefonul ma vegheaza de pe birou.Nu suna.Mi-as dori atat de mult sa sune..dar nu se intampla asta.

Imi e dor..

Pe cerul meu e doar o eclipsa totala de Soare.

Inceputul povestii mele e simplu;m-am nascut intr-o zi si brusc ma vad pusa in fata unor situatii carora trebuie sa le fac fata.Unde e etica a tot ce ar putea fi o iluzie?O simpla iluzie.

Candva am primit o speranta.Nu stiam ce trebuie sa fac cu ea insa asa ca am aruncat-o intr-un colt.Probabil inca e acolo prafuita,vaga.Uneori mi-e frica ca se va ridica si se va napusti asupra mea cu o forta incredibila pe care nu o voi putea dobori.Si ma va ridica sus si ma va face sa cred in imposibil.

Prostii!

Imposibilul nu exista;atata timp cat nu raneste,nu traieste.Nu e logic dar sa imbini cuvintele astfel incat sa iasa definitii a firescului intrupat in mii si mii de lucruri,e chiar interesant.Cel putin pentru un inger decazut ca mine..e.

E atat de simplu sa crezi in vise.E simplu si sa lupti pentru ele,dar cand le atingi esti atat de fericit incat uiti de normalitate si te vezi deja intr-un glob de cristal ferit de orice si oricine profitand de cel mai viclean sentiment-fericirea.Iar la un moment dat vei da cu capul de sticla si o vei sparge si un vant puternic iti vad aduce sub nari mirosul puternic de realitate.Te vei simti bulversat,inselat si  in loc sa multumesti pentru ce ai avut vei blestema cerul ca nu a stiut sa iti acorde tie viata perfecta.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s